Când îți e dor de cineva, nu plânge, nu dispera, ci mergi și caută-l în parfumul cremos al amintirii și-n umbra dantelată a gândurilor lăsate în tine. Îl vei găsi acolo, ca pe un mort drag, îmbălsămat cu tot ce a înflorit în el prin simplul fapt de a fi te cunoscut… Nu-l vei înmormânta și nu-l vei pierde, astfel, niciodată! Când ți- e dor, îi găsești acolo. Pe toți morții rămași vii pentru tine, prin pura întâmplare de a vă fi intersectat, cândva, viețile. Și Inimile…
Nu, nimeni nu moare atâta timp cât există iubire și energie astrală dintre două suflete… Întrepătrunse unic, firesc, miraculos, ca într-o eclipsă în care Soarele și Luna fac dragoste.
