Interviu autor 3- Andrei Ungureanu
– Bună, Andrei! Mă bucur să pot sta de vorbă cu proaspătul câștigător al concursului de debut-
PRIMUL ROMAN, organizat de către editura Litera. Cum am aflat, te-am felicitat și am decis să-ți
propun un interviu pe blogul www.viatabatecartea.ro care să-i ajute pe cititorii care nu te cunosc, să te descopere.
– A.U: Vă mulțumesc !
– Să o luăm cu începutul: de când scrii și cum ai decis ca scrisul să devină o constantă în viața ta?
– A.U: Am început să scriu în ianuarie 2021, într-un context foarte dificil pentru mine. Din cauza
pandemiei de COVID rămăsesem șomer. Fusesem, de curând, bolnav de COVID, iar
părinții mei au avut, concomitent, o formă severă a bolii. A fost un moment de cumpănă.
Nu aveam bani, viitorul rânjea amenințător și mi-a dat acel imbold decisiv pentru a începe
să scriu. E drept că aveam și mult timp pe atunci. Prima nuvelă scrisă este ‚’’Focul’’, de pe
volumul ’’Povestiri și întâmplări din țara fumului’’, volum pentru care am câștigat primul
meu premiu literar.
– Care este genul literar în care te regăsești și în care scrii cel mai mult?
– A.U: Citesc și scriu proză, nuvele și romane. Realismul și realismul magic sunt stilurile literare
preferate. Citesc și poezie dar mult mai rar, în general recitesc operele preferate. Citesc
foarte rar spre deloc literatură modernă și contemporană.
– Ai publicat deja? Dacă da, când, cum, ne poți detalia? Unde te putem citi?
– A.U: Am scris un volum de proză scurtă, nuvele inspirate de oameni și sate din Muscel, intitulat
‚’’Povestiri și întâmplări din țara fumului’’. Acest volum a apărut în 2021 și a câștigat
premiul ’’Fănuș Neagu ‚’’ în cadrul festivalul concurs literar ‚’’Titel Constantinescu’’ de la
Râmnicu Sărat. Volumul nu se găsește însă în librării, am primit câteva zeci de volume pe
care le-am împărțit, în cea mai mare parte, prietenilor. Acest prim premiu primit m-a
încurajat însă să continui să scriu și poate că, fără această reușită, n-aș fi considerat
scriitura mea suficient de valoroasă încât să perseverez. Alte nuvele au fost publicate în
diverse reviste literare.
– De ce ar trebui publicul să vrea să-l citească pe Andrei Ungureanu? Care este stilul tău?
– A.U: Scriu proză realistă, ancorată în viața contemporană, cu o lungă privire în urmă. Încerc să
scriu fără condescendență și fără pășunism, ferindu-mă, pe cât posibil, de judecăți de valoare.
Nu vreau subiecte facile, nu scriu pentru divertisment, nu caut să conving cititorul. Cel mai
aprig critic al meu sunt eu însumi și vreau să creez opere pe care să le recitesc fără a mă
rușina.
– Cum vezi piața actuală de carte din România? Care ar fi punctele forte? Dar cele slabe?
– A.U: Despre piața de carte din România nu cunosc decât declinul vânzărilor și, implicit, al
lecturii și influența covârșitoare a modelor literare. Cred că reflectă situația actuală a
societății românești în ansamblul ei.
– Dacă ar fi să dai o definiție a scrisului, care ar fi aceea?
– A.U: Pentru mine scrisul este legat în mod fundamental de căutarea transcendenței, a evadării din aici și acum spre alte lumi posibile.
– Cum se împarte la tine timpul dedicat scrisului și celorlalte activități (serviciu, familie, alte hobby-uri)? A fost, este o prioritate?
– A.U: Multă vreme mi-am neglijat viața personală în favoarea muncii. Încerc acum să găsesc un
echilibru, nu e însă ceva facil. Scriu atunci când nevoia devine covârșitoare și când simt că
am prins un concept bun. Când nu scriu, apare vinovăția. Când nu muncesc, e la fel.
– Ai cunoștințe în lumea literară? Te-a ajutat acest lucru în vreun anumit fel în carieră?
– A.U: Nu am niciun fel de cunoștințe în lumea literară. Întrebat, nu cred că aș putea numi 10
autori români contemporani. Domnul Marafet, directorul editurii Rafet din Râmnicu Sărat,
este probabil singura figură a literaturii române contemporane pe care am cunoscut-o în
mod direct.
– Ai noi lucrări deja începute sau în stadiul de proiect?
– A.U: Lucrez, on and off pe măsura inspirației fluctuante, la un nou roman, de data asta plasat în
România, ce începe în comunism și se termină astăzi. Mai multe detalii nu pot da pentru
că nu le am nici eu încă.
– Care sunt principalele trei calități pentru ca un autor să poată fi considerat scriitor? Ce contează
mai mult, validarea cititorului nespecializat sau a criticii literare?
– A.U: Primul obiectiv al oricărei creații artistice este să transmită o emoție celui ce o
recepționează. Un scriitor mare răspunde este cel ce încearcă să răspundă, cât mai sincer
și mai autentic, unor întrebări importante ale lumii în care trăiește. Metoda folosită nu
contează, poate fi proză sau poezie, satiră, absurd sau realism magic etc. Cred că
aprecierile criticilor specializați și ale cititorilor sunt în egală măsură importante, însă
judecătorul suprem este propria conștiință de autor.
– Îți mulțumim și îți dorim mult succes!
